Photo: Simona Nastac

Un august promiscuu

M-am lămurit, hai la pierdute. Blondă, ruj coral, moliciuni de catafalc. Nimic de făcut, poimâine, rar se pierde ceva. Periuța și pasta de dinți, abia aștept să mănânc niște blinii. La sosiri, Alessia, păr albăstriu, inocentă, accent nordic. A-nvățat engleza în Helsinki. Îi zic de bagaj, râde, îmi dă ea o rochie. Ce simpatică e,  deja mă simt acasă, no more stiff upper lip. Conversăm, Lenin, bulevarde largi, tancuri. Abia acum îi simt vodka din voce, ce n-aș da și eu pe-o mutră inocentă, fir-ar. Silabisesc reclamele, be-luu-jia ii-cra, eram bună la rusă cândva, chiar m-am distins cu Ștefan Великий nu bolșoi, se-nțelege. Oprim, Marata colț cu Dostoievski, eclectic, secol 19, intrați. Zice Vali și-ncuie ușa cu raz, dva, tri yale. Asta-i camera, saltea, masă, scaun de lemn. Super, și baia? Împărțim, suntem cinci.  Tiamat, Tehom, ἄβυσσος, cada-i primordială, până și săpunu-i arhaic, de catran. Ei, mi-ajunge pe azi, ne vedem la micul dejun, să plătesc. Uite și niște whisky, spasiva, danke, zice Vali, din Viena, înamorată ubicuu de Wittgenstein și filozoful din camera de zi. Mă-ntind pe saltea, o să fie bine. Numai să-mi scot din cap mâna lui Lenin, dampful de vodkă și moartea lui Marat.